{"id":1,"date":"2017-11-07T14:03:32","date_gmt":"2017-11-07T14:03:32","guid":{"rendered":"http:\/\/scoalabacani.ro\/?p=1"},"modified":"2017-11-27T13:50:46","modified_gmt":"2017-11-27T13:50:46","slug":"hello-world","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/scoalabacani.ro\/?p=1","title":{"rendered":"Satul B\u0103cani din Valea Smilei, \u021binutul Moldovei"},"content":{"rendered":"

Spa\u0163iu moldovean, nume turanic, coloni\u015fti munteni<\/strong><\/p>\n

La anul 1900, marele lingvist rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu ne spunea c\u0103 \u201cB\u0103cani e un sat cu nume turanic \u00een Tutova\u201d. De fapt, el pomenea satul din fostul jude\u0163 Tutova, actual Vaslui, sat care se afla pe p\u00eer\u00eeul Smila, afluent al B\u00eerladului.<\/p>\n

\u015e\u0103ineanu pare c\u0103 nu aflase c\u0103-n Evul Mediu mai fiin\u0163ase \u015fi un alt sat B\u0103cani, aflat \u00eens\u0103 l\u00e2ng\u0103 T\u00eergovi\u015fte \u015fi care era disp\u0103rut deja la 1900. Oricum ar fi, din cele dou\u0103 sate B\u0103cani care au fost, ast\u0103zi mai exist\u0103 doar cel localizat la N-V de ora\u015ful B\u00eerlad pe valea Smilei de jos.<\/p>\n

Indica\u0163ii despre topografia satului moldovean B\u0103cani ne d\u0103 \u015fi harta inginerului Baiardi din 1816, hart\u0103 pe care vedem scrise dou\u0103 toponime numite\u201d Sili\u015ftea B\u0103canilor\u201d \u015fi \u201cPogana B\u0103canilor\u201d. Toponimul \u201cSili\u015ftea B\u0103canilor\u201d semnaliza fosta vatr\u0103 a satului, vatr\u0103 localizat\u0103 pe hart\u0103 cam dup\u0103 actuala \u015fcoal\u0103 gimnazial\u0103, deasupra drumului ce iese din B\u0103cani \u015fi duce-n satul Suseni.Toponimul cel\u0103lalt \u201cPogana B\u0103canilor\u201d, ap\u0103rea pe hart\u0103 deasupra satului, spre zarea dealului \u015fi indica a\u015fa cum deja am ar\u0103tat \u00eentr-un alt articol un loc r\u0103u pentru agricultur\u0103 adic\u0103 r\u00eepos \u015fi nisipos.<\/p>\n

\u00a0 Inevitabil ajungem la \u00eentrebarea referitoare la vechimea satului moldovean B\u0103cani.Un prim r\u0103spuns,o prim\u0103 atestare, ne-o ofer\u0103 documentul din 1624, martie 24 unde ni se vorbe\u015fte de cump\u0103rarea de c\u0103tre boierul Simion Gheuca a unor p\u0103r\u0163i de mo\u015fii din satul B\u0103cani. Citit cu aten\u0163ie, actul ne ajut\u0103 s\u0103 identific\u0103m numele celor trei ,,b\u0103tr\u00eeni\u201d care st\u0103p\u00eeniser\u0103 B\u0103canii, anume Poli\u0163anu, Stancu \u015fi Solomon \u00eens\u0103 face \u0219i trimitere la un ispisoc de cump\u0103r\u0103tur\u0103 pe care-l avusese Poli\u0163anul de la Petru-vod\u0103.<\/p>\n

Acest document din 1624 ni-l arat\u0103 pe boierul Simion Gheuca cump\u0103r\u00eend ocine de la copiii Poli\u0163anului anume Macovei, Gligorie, Marica, Odochia dar \u015fi de la nepo\u0163ii lui, anume Danciul, Marica, Teodosia. Ori asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Poli\u0163anul era deja mort \u015fi c\u0103 ispisocul Poli\u0163anului era primit de la Petru \u015echiopul adic\u0103 de la primul vod\u0103 muntean ajuns pe tronul Moldovei, pe care a condus-o cu \u00eentreruperi \u00eentre anii 1574-1591.<\/p>\n

Vedem a\u015fadar c\u0103 satul B\u0103cani era deja „ctitorit” sub vod\u0103 Petru \u015echiopul, c\u0103ci atunci cump\u0103ra aici mo\u015fii acel r\u0103ze\u015f Poli\u0163anul. S\u00eentem \u00eenclina\u0163i s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 satul nu exista sub Petru vod\u0103 Rare\u015f, una c\u0103 documentele medievale nu-l arat\u0103 \u015fi alta c\u0103 ispisocul Poli\u0163anului nu folose\u015fte expresia „Petru voevod al B\u0103tr\u00een” ,care \u00een hrisoavele medievale ar trimite la Petru Rare\u015f. Putem astfel \u00eencadra „desc\u0103lecatul” satului B\u0103cani imediat dup\u0103 anul 1546 c\u00eend moare Petru vod\u0103 Rare\u015f \u015fi mai putem spune c\u0103 el exista deja la 1591 c\u00eend Petru \u015echiopul vod\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fte tronul definitiv.<\/p>\n

Credem c\u0103 acel Poli\u0163anul era un r\u0103ze\u015f venit din satul Poli\u0163eni de pe Tutova \u015fi c\u0103 el cump\u0103ra mo\u015fii \u00een B\u0103cani pentru c\u0103 \u00ee\u015fi luase nevast\u0103 de aici. Poli\u0163anul avea desigur \u015fi banii necesari s\u0103 cumpere mo\u015fii \u00een B\u0103cani, c\u0103ci exact \u00een zilele lui Petru vod\u0103 \u015echiopul se ivesc multe documente care atest\u0103 v\u00eenz\u0103ri masive de mo\u015fii \u00een satul Poli\u0163eni de pe Tutova.<\/p>\n

\u00a0\u00cen trecere s\u0103 mai semnal\u0103m c\u0103 documentul din 1624 ne-o arat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 pe Draga, fiica lui Stancu din B\u0103cani \u015fi nevasta lui Ignat. E vorba de acel Ignat care \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, popa Dumitru cump\u0103ra sub vod\u0103 \u015echiopul la 1589 o ocin\u0103 l\u00eeng\u0103 Suseni \u015fi ai c\u0103rui nepo\u0163i primeau la 1644 \u00eent\u0103riri de ocine \u00een B\u0103l\u0103ceni \u015fi Zmeiani, sate vecine cu B\u0103cani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem acum la problema numelui satului B\u0103cani \u015fi s\u0103 observ\u0103m c\u0103 o clasic\u0103 regul\u0103 gramatical\u0103 ne trimite la un antroponim Baca\/ B\u0103can care s\u0103 fie \u201emo\u015ful\u201d \u00eentemeietor al satului \u015fi care s\u0103-i dea \u015fi numele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru \u00eenceput vom vorbi despre etimologia cuv\u00eentului \u201eb\u0103can\u201d \u015fi de aceea vom da cuv\u00eentul lingvi\u015ftilor.Astfel B.P. Ha\u015fdeu indica pentru substantivul \u201eb\u0103can\u201d o etimologie turanic\u0103 din turcul bakal \u201enegustor de coloniale\u201d tras din arabul bakkal ,,negustor de legume\u201d. Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu identifica \u015fi el dou\u0103 sensuri pentru cuv\u00eentul \u201eb\u0103can\u201d: fie o tinctur\u0103 ro\u015fie folosit\u0103 de femei pentru dresul fe\u0163ei, fie un arbore brazilian din care se extr\u0103gea o tinctur\u0103 pentru ro\u015fitul ou\u0103lor de Pa\u015fte. Pentru el originea substantivului \u201eb\u0103can\u201d era din cumanul\u00a0 ,,bachan\u201d, lemn de Brazilia ori tinctur\u0103 ro\u015fie, termen cuman tras din arabul \u201e bakkan\u201d cu acela\u015fi \u00een\u0163eles. Mai recent Nicolae Suciu ne preciza c\u0103 de\u0219i moldovenismul ,,bacal\u201d- negustor red\u0103 mai bine turcismul \u201ebakal\u201d, forma muntean\u0103 \u201eb\u0103can\u201d, trecut\u0103 \u015fi \u00een Ardeal avea s\u0103 devin\u0103 forma literar\u0103 a limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Semnal\u0103m \u0219i noi un fapt interesant, anume c\u0103-n greaca actual\u0103 la b\u0103c\u0103nie se zice \u201eBachanalia\u201d iar la b\u0103can se zice \u201empakales\u201d. Legat de asta remarc\u0103m c\u0103 Ha\u0219deu ne spunea c\u0103 forma muntean\u0103 \u201eb\u0103can\u201d ar fi fost introdus\u0103 la noi prin negustorii greci veni\u0163i de la sudul Dun\u0103rii. De fapt Ha\u015fdeu \u00eei considera pe greci a fi primii b\u0103cani \u00een spa\u0163iul valah \u015fi tot el exemplifica diferen\u0163a dintre muntenismul \u201eb\u0103can\u201d \u015fi moldovenismul \u201eb\u0103cal\u201d. Astfel \u00een actul datat 1669, Ia\u015fi se vorbea de \u201ePetco b\u0103calul \u015fi Gheorghie But b\u0103cal\u201d, negustori ce se isc\u0103leau grece\u015fte, \u00een vreme ce \u201eCondica vistieriei lui Br\u00eencoveanu \u201d din 1693 pomenea de \u00a0\u00a0,,untul ce au dat b\u0103canii, care s-a trimis la D\u0103rstor, la capichehaia hanului\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 am concluziona \u00een acest moment am observa c\u0103 termenul \u201cb\u0103can\u201d ne\u00a0 trimite cert spre o origine turanic\u0103, indiferent c\u0103 sensul s\u0103u e fie de \u201enegustor\u201d fie de \u201etinctur\u0103 ro\u015fie\u201d \u015fi indiferent de faptul c\u0103 un sens a putut fi intermediat de greci iar cel\u0103lalt a venit direct de la cumani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ajun\u015fi aici vom \u00eencerca s\u0103 dovedim c\u0103 at\u00eet antroponimele Baca\/Bacan c\u00eet \u015fi toponimul B\u0103cani s\u00eent specifice Munteniei valahe adic\u0103 \u0162\u0103rii Rum\u00e2ne\u015fti. Deja istoricul Gheorghe Gherghe s-a pronun\u0163at pentru un ctitor al satului B\u0103cani, pe nume Baca, antroponim reg\u0103sit totu\u015fi t\u00eerziu \u00een documentele moldovene\u015fti. Astfel abia la 15 iunie 1640 un prim B\u0103ca era pomenit \u00een Moldova, iar la 1646,\u00a0 martie 6 alt act ne vorbea de \u201eIane brat Bac\u0103i\u201d adic\u0103 de un Baca frate cu\u00a0 un Iane ce pare grec.<\/p>\n

Gheorghe Gherghe considera c\u0103 un anume Baca ar fi ctitorit satul B\u0103cani \u00eenc\u0103 \u00een perioada prestatal\u0103, ipotez\u0103 pe care o consider\u0103m gre\u015fit\u0103, fiind \u015fi lipsit\u0103 de dovezi.<\/p>\n

Totu\u015fi ideea unui antroponim Baca ar trebui discutat\u0103, adic\u0103 se poate ca un Baca s\u0103 fi \u201edesc\u0103lecat\u201d satul B\u0103cani. \u00cen sprijinul acestei ipoteze semnal\u0103m \u015fi noi c\u0103 \u00een vremea r\u0103zboiului din 1330 dus de regele Carol Robert de Anjou contra lui Basarab vod\u0103 ap\u0103rea un mare nobil maghiar numit Bako. Numele lui pare maghiar dar poate fi \u015fi cuman c\u0103ci regatul maghiar era colonizat masiv cu cumani \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XII. Aceast\u0103 ipotez\u0103 cuman\u0103 a numelui Baca poate fi \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi pe baza a dou\u0103 antroponime mongole ce-au apar\u0163inut \u00een secolul XIII unor hani mongoli, numi\u0163i Tula Buca \u015fi Arik Boke. \u00cen plus putem preciza c\u0103 numele capitalei Azerbaidjanului, \u0163ar\u0103 turcic\u0103 e chiar Baku. \u00cent\u00eempl\u0103tor, dar \u015fi interesant e faptul c\u0103 \u00een satul B\u0103cani de azi apar numele de familie Boca sau Boac\u0103.. Totu\u015fi trebuie subliniat c\u0103 \u00een mediul rom\u00e2nesc antroponimul Baca apare mai \u00eent\u00eei \u00een documentele medievale muntene\u0219ti.<\/p>\n

C\u0103ci aici \u00een Muntenia la 1502, martie 9\u00a0 Radu vod\u0103 facea danie mai mul\u0163i \u0163igani \u00eentre care \u015fi un Baca cu copiii s\u0103i, iar mai apoi la 1512, iulie 23 un Baca din Plea\u015fov, hot\u0103rnicea un sat de pe C\u0103lm\u0103\u0163ui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fadar numele Baca trimite la o etimologie turanic\u0103, \u00eens\u0103 apare mai \u00eent\u00eei \u00een Muntenia pe la 1500 \u015fi abia mai apoi \u00een Moldova pe la 1640. Acest fapt se explic\u0103 prin aceea c\u0103 acei Baca din Moldova par a fi str\u0103ini(greci sau munteni) veni\u0163i aici \u00een sec.XVII. Ori \u00een sec XVII, c\u00eend s\u00eent atesta\u0163i \u00een Moldova primii Baca, satul B\u0103cani de pe Smila era deja creat a\u015fa c\u0103 derivarea satului B\u0103cani dintr-un Baca pare mai pu\u0163in probabil\u0103. De\u0219i nu excludem asocierea antroponimului Baca cu toponimul B\u0103cani, mult mai sigur\u0103 ni se pare a fi derivarea numelui t\u00eergului Bac\u0103u dintr-un autroponim Bako\/Baku. C\u0103ci \u00een \u0163ara Oltului din Ardeal g\u0103seam la 1617 antroponimul Bak, numele de familie Bacu iar la 1722 chiar \u015fi derivatul Bac\u0103u. \u00cen plus, un document medieval extern pomenea la 1431 t\u00eergul Bac\u0103u din Moldova sub forma latin\u0103 \u201ecivitas Bako\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, \u00een ceea ce ne prive\u015fte \u00eenclin\u0103m spre o a doua ipotez\u0103, aceea c\u0103 numele satului B\u0103cani vine dintr-un alt\u00a0 antroponim, anume B\u0103can \u015fi c\u0103 numele B\u0103canu\/B\u0103cani sunt specifice Munteniei valahe. Putem oare s\u0103 dovedim asta?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 pornim la drum folosind mai \u00eent\u00e2i un document muntean din 1493, septembrie 2 care ni-l ar\u0103ta pe jupan Piper stolnic ca fost st\u0103p\u00een \u00een satul B\u0103cani de l\u00eeng\u0103 T\u00eergovi\u015fte. Alt act datat 1587, februarie 21 \u0219i dat de c\u0103tre Mihnea vod\u0103 , \u00eent\u0103rea jupanului P\u0103tru logof\u0103t o ocin\u0103 cump\u0103rat\u0103 \u00een satul B\u0103cani. \u00cen veacul urm\u0103tor, la 1628, aprilie 20 ca martor la o v\u00eenzare de ocin\u0103 \u00een satul Orl\u0103nde\u015fti, l\u00eeng\u0103 T\u00eergovi\u015fte g\u0103seam mai mul\u0163i \u201emegia\u015fi \u015fi oameni buni\u201d \u00eentre care \u015fi un anume B\u0103canu din Buze\u015fti. Mai apoi, dar \u00een aceea\u0219i Muntenie un B\u0103can unchia\u015ful semna \u015fi el ca martor la o cump\u0103r\u0103tur\u0103 de ocin\u0103 f\u0103cut\u0103 la 1636, august 20. \u00cen fine, un ultim zapis muntean din 1662 ni-i ar\u0103ta ca \u201cmegia\u015fi ot Unghiani pe Manea, Stan \u015fi B\u0103can\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adunate laolalt\u0103, toate aceste documente dovedesc c\u0103 numele B\u0103can \u015fi toponimul B\u0103cani \u00ee\u015fi au originea \u00een Muntenia, documentele moldovene\u015fti neatest\u00eendu-le, c\u0103ci foloseau forma Bacal. Devine a\u015fadar clar c\u0103 numele satului B\u0103cani de pe Smila a fost dat de un om str\u0103in de Moldova, un str\u0103in numit B\u0103can \u015fi colonizat aici din Muntenia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ajun\u015fi\u00a0 la aceast\u0103 r\u0103scruce risc\u0103m o ipotez\u0103, aceea c\u0103 acest \u0163\u0103ran numit B\u0103can tr\u0103ia deja \u00een satul vecin Rum\u00e2ni, fiind urma\u015ful unor coloni\u015fti munteni mai vechi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum satul Rum\u00e2ni de pe Smila ap\u0103rea pe harta lui Baiardi din 1816 exact \u00een hotar cu satul B\u0103cani, putem crede c\u0103 cel numit B\u0103can a plecat din satul Rum\u00e2ni \u015fi a creat\u00a0 noul sat ce-i va purta numele prin defri\u015fare de codru, numit\u0103 \u00een actele medievale, \u201es\u0103p\u0103tur\u0103\/s\u0103c\u0103tur\u0103\u201d. Spunem asta \u015fi pentru c\u0103 satul Rum\u00e2ni exist\u0103 \u00eenc\u0103 din zilele lui Alexandru vod\u0103 Cel Bun (1400-1432), iar numele s\u0103u ar trimite la o colonizare cu oameni str\u0103ini (liuzi) veni\u0163i din \u0162ara Rum\u00e2neasc\u0103\/ Valahia. Adic\u0103 de acolo de unde \u0163\u0103ranii f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00eent ap\u0103reau \u00een documentele medievale cu numele de \u201crum\u00e2ni\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Documentele b\u00eerl\u0103dene publicate de Ioan Antonovici ne arat\u0103 clar cum unii dintre \u0163\u0103ranii coloniza\u0163i sub Alexandru vod\u0103 \u00eentr-o \u201eslobozie\u201d pe Smila- devenit\u0103 apoi satul Rum\u00e2nii \u015fi-au v\u00eendut mo\u0219iile de aici iar c\u00ee\u0163iva au \u201eroit\u201ddup\u0103 cum credem, \u00een hotarul de al\u0103turi, \u201edesc\u0103lec\u00eend\u201d noul sat B\u0103cani. Ne baz\u0103m \u0219i pe faptul c\u0103 la sf\u00eer\u015fitul domniei lui Petru voda Rare\u015f \u00een 1546 mul\u0163i r\u0103ze\u015fi din satul Rum\u00e2ni \u00ee\u015fi v\u00eend mo\u015fiile de aici c\u0103tre marele vornic Efrem Huru.<\/strong> S\u0103 roiasc\u0103 oare ei \u015fi s\u0103 creeze al\u0103turi noul sat B\u0103cani, \u00eentemeiat de unul dintre ai lor pe nume B\u0103can?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Oricum pe la mijlocul veacului XVII documentele medievale ce pomenesc satul Rum\u00e2ni aproape dispar \u00een vreme ce acelea referitoarea la satul B\u0103cani se ivesc brusc. Pare c\u0103 \u00een aceea\u015fi vreme \u00een care vechiul sat Rum\u00e2ni \u201emurea\u201d, exact \u00een hotarul de al\u0103turi se \u201en\u0103\u015ftea\u201dun nou sat anume B\u0103cani. Observa\u0163ia noastr\u0103 e \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi de dovezile cartografice, c\u0103ci dac\u0103 ne-am uita pe harta lui Dimitrie Cantemir din 1716 am observa marcate pe valea Smilei de jos doar dou\u0103 sate: B\u0103canii \u015fi Susenii. \u00cen aceea\u015fi zon\u0103 Catagrafia \u0163inuturilor Moldovei din 1774 ne ar\u0103ta la ocolul Smilei din \u0163inutul Tutovei tot doar satele B\u0103cani \u015fi Suseni. Abia Condica liuzilor din 1803 ne va\u00a0 semnala c\u0103 l\u00eeng\u0103 satele B\u0103cani \u015fi Suseni reapare satul Vulp\u0103\u015feni.<\/strong><\/p>\n

Vrem a\u0219adar s\u0103 spunem c\u0103 pe la 1700 satul Rum\u00e2ni disp\u0103ruse, r\u0103m\u00een\u00eend doar un\u00a0 trup de mo\u015fie\/ sili\u015fte, fapt de altfel\u00a0 dovedit \u015fi de Condica lui Paladi din 1727. Constat\u0103m deci c\u0103 vechiul sat\u00a0 Rum\u00eeni se transformase \u00eentr-un nou sat\u00a0 B\u0103cani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Desigur nu putem \u00eencheia f\u0103r\u0103 a mai comenta pu\u0163in asupra antroponimului turanic B\u0103canu care pare a proveni dintr-o porecl\u0103 dat\u0103 cuiva care era ori \u201ero\u015fcat\u201d ori era \u201enegustor de coloniale\u201d.Numele e foarte rar ast\u0103zi dar mai e totu\u015fi prezent reg\u0103sindu-se la ziaristul bucure\u015ftean Petre Mihai B\u0103canu ori la doctorul \u015fi scriitorul g\u0103l\u0103\u0163ean Nicolae Bacalba\u015fa, ambii cu o bun\u0103 expunere \u00een mass-media.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prof. Romeo Chelaru<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/strong>(Articol publicat \u00een revista,,B\u0103canii\u201d)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spa\u0163iu moldovean, nume turanic, coloni\u015fti munteni La anul 1900, marele lingvist rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu ne spunea c\u0103 \u201cB\u0103cani e un sat cu nume turanic \u00een Tutova\u201d. De fapt, el pomenea satul din fostul jude\u0163 Tutova, actual Vaslui, … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"two_page_speed":[],"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[1],"tags":[],"post_folder":[],"class_list":["post-1","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":158,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1\/revisions\/158"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1"},{"taxonomy":"post_folder","embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalabacani.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fpost_folder&post=1"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}