Vom încerca în acest articol să descoperim atît data întemeierii satului cît și etimologia numelui satului Drujești/ Drujăști. Pe la 1900 în Marele dicționar geografic al României, G.Lahovari scria că ,,Drujești e un sat în județul Tutova, plasa Similei, comuna Băcani, pe pîrîul Simila spre sud de satul Băcani. Are o populație de 201 locuitori din care 14 știu carte, locuind în 25 de case.” Sare în ochi desigur atît marele analfabetism cît și faptul că într-o casă trăiau în medie cam 8 oameni, evident cu un confort jalnic.
Introducerea fiind făcută să încercăm acum să găsim răspunsul la întrebarea despre vechimea și originea numelui satului Drujești. O celebră și clasică regulă gramaticală postulată de lingviști ar cere un antroponim Druja/ Drujă ca întemeietor al actualului sat Drujești aflat pe Smila. Astfel în Moldova medievală încă din 1421, decembrie 13 îl vedem ca martor într-un document dat de către Alexandru vodă cel Bun pe un boier numit ,,pan Stroișor Drujă”. Ceva mai tîrziu Petru Rareș vodă întărea la 1528, martie 23 lui pan Toader satul Drujești pe Sitna, ținutul Hîrlău ,,unde a fost curtea lui Druje cel bătrîn”. Un Drujin sulgerul își vindea satul Nicorești din ținutul Tecuci sub Bogdan vodă cel chior (1504-1517) iar la 1611 în ținutul Vaslui era pomenit un Drujă din Prigorceni. Alt sat numit Drujeni ne apărea și el într-un document din 1635 dar la ținutul Tigheci.
Dacă ne mutăm în sud și trecem în Muntenia valahă vom găsi la 1629 pe un Druja vînzîndu-și moșia din satul Țigănești și tot aici Marele dicționar geografic al României ne indica la 1900 un pîrîu Druja afluent al rîului Cotmeana. Iar dacă astăzi călătorul ar vizita Curtea de Argeș ar putea vedea o biserică numită Drujești și afla din pisania ei că a fost ctitorită de către frații Stoian și Iorgu Druja la sfîrșitul sec 16.
Toate acestea ne dovedesc cel puțin două lucruri: Primul ar fi că în Moldova medievală a trăit un boier Drujă care și-a lăsat numele satului Drujești pe Sitna, ținutul Hîrlău. Al doilea ar fi existența în Valahia medievală a unor boieri cu numele Druja care și-au dat numele pîrîului Druja sau bisericii și cartierului Drujești. Sîntem astfel tentați să spunem că numele satului Drujești de pe Simila și-ar trage numele de la un boier/ cneaz/ popă numit Druja/ Druje. Problema e că în documentele medievale referitoare la ocolul Similei din ținutul Tutovei lipsesc referiri la un antroponim Druja/ Druje .
Sîntem siliți să ne îndreptăm astfel spre o altă ipoteză, lansată prima oară de cercetătorul Pompiliu Poghirc și care-l indica pe popa Draghie (stăpîn de moară la gura Smilei în zilele lui Alexandru vodă cel Bun) ca posibil ctitor al satului Drujești. Acest popă Draghie a stăpînit nu numai în ținutul Tutovei ci și în ținutul Dorohoi căci un act dat la 1546, martie 30 de Rareș vodă îi arăta pe urmașii acestui popă stăpînind satul Pomîrla, ținutul Dorohoi ,,după direasele ce le-a avut moșul lor popa Draghie de la moșul nostru Alexandru voevod.” Ajungem astfel la actul semnalat de Pompiliu Poghirc și dat sub Ștefan vodă la 1444, iunie 18. Documentul dat ,,acestui adevărat popa Toader din Bîrlad” întărea ,,moara fratelui său a popii lui Draghie, ce iaste pe Smila, unde au fost hălășteul bistrițenilor, valea pînă unde cade Smila în Bîrlad. Și am poruncit lui ca să-și facă și sat… Și pe Lahova unde a fost mînăstire a fratelui său, a popii lui Draghie, încă am dat acelui de mai sus zis popa Toader din Bîrlad… Deci toate acele de mai sus scrisă să-i fie lui uric și cu tot venitul lui și feciorilor lui…”Analiza acestui act ne duce spre următoarele observații. Una ar fi aceea că popa Toader trăitor la Bîrlad în 1444, atestă indirect prima biserică din tîrgul Bîrlad adică o biserică ctitorită încă din zilele lui Alexandru cel Bun. A doua ar fi aceea că popa Toader a primit poruncă să-și facă sat unde a fost moara fratelui său, a popii Draghie adică unde a fost heleșteul bistrițenilor la gura Smilei. Asta înseamnă că satul Drujești ar fi fost ctitorit de popa Toader pe la 1444 dar ar fi moștenit numele popii Draghie pentru că ultimul, mort deja avusese moară acolo. A treia observație arată o localizare a satului Drujești ceva mai departe de locul actual, undeva spre gura Smilei și destul de aproape de capătul barajului bîrlădean numit Rîpa Albastră, fapt sugerat și de Ioan Antonovici. Rămîne acum să demonstrăm că satul Drujești și-a luat numele de la popa Draghie. Ar trebui să dovedim că numele Draghie s-a pronunțat și Drug și că satul lui Drug adică Drugeștii s-a pronunțat Drujești.
Să pornim de la două documente din 1727 și din 1743 relative la satul Urechești, ținutul Putnii unde apare pomenit ,,bătrînul Mircea a Drugeștilor”. Alte două documente nedatate de G. Ghibănescu dar pe care noi le aproximăm cu data de 1691 (căci în ele apar referiri la marele vornic Ramandi) vorbesc de răzeșii Draghie și Pavel Drug.Tot la 1691 ca martor la o vînzare de sat în ținutul Cîrligătura apărea ,,ficioru lui Drughie din Dăjani”. În fine o hotarnică mai tîrzie, din 1785 asupra satului Urechești ni-l arăta ca martor pe răzeșul Ion Drug.
Însumînd toate aceste documente vedem că ele vorbesc de antroponime înrudite: Draghie, Drughie, Drug, Drugeștii și demonstrează evolutia numelui Draghie prin Drughie în forma finală Drug. Dar asta înseamnă că satul popii Draghie zis și Drug ar fi trebuit să se numească Drugeștii și nu Drujeștii. Însă documentele medievale moldovenești prezintă pronunția moldovenească ,,giupîn” în loc de ,,jupîn” sau ,,giumătate” în loc de ,,jumătate”, căci moldovenii pronunță ,,j” ca ,,gi” iar muntenii invers. Putem astfel presupune că satul s-a pronunțat Drujești și nu Drugești pentru că ar fi fost colonizat cu oameni străini aduși din Muntenia (Valahia) acolo unde se pronunță ,,j” nu ,,gi”. În plus mai trebuie spus că exact alături de satul Drujești exista deja încă din vremea lui Alexandru cel Bun satul Rumâni al cărui nume trimite tot la o colonizare cu liuzi (oameni străini) veniți din Valahia (Țara Rumânească). Quod erat demonstrandum.
În ceea ce privește originea unor antroponime de boieri sau de popi Drujă/ Draghie istoricul C. C. Giurescu înclina spre o origine ruso-lituaniană. Lingvistul N. A. Constantinescu trăgea și el numele Drujă din rusul ,,drujina”- ceată, trupă iar pe Draghie/ Drug din slavul ,,drugea”-prieten.
Să mai spunem că ipoteza ctitoririi satului de către un cneaz Drajan stăpîn pe Bogdana la 1436, iunie 13 e greșită. Căci cneazul stăpînea pe Bogdana și nu pe Smila iar numele său ar fi trebuit să dea conform regulii gramaticale un sat cu numele Drăjani/ Drăjănești.
Ajunși aici tragem linie și vedem că am încercat să demonstrăm că satul Drujești pe Smila ar fi fost întemeiat pe la 1444 de către popa Toader din Bîrlad, frate cu răposatul popă Draghie zis și Drug, primul fiindu-i întemeietor iar celălalt dînd numele satului. Oricum atestarea oficială a satului e ceva mai tîrzie și datează din 1495, ianuarie 10 cu prilejul hotarnicei Bîrladului dată de către Ștefan vodă cel Mare: ,,…și de acolo drept la Smila și peste Smila, la o fîntînă ce se află între Portari și între Drujești”.
Știrile ulterioare ce vorbesc de evoluția satului sînt puține. Astfel în 1616, septembrie 23 Radu vodă întărea marelui spătar Simion Gheuca satele Portărești și Drujești pe Smila. Aproape imediat satul va trece în stăpînirea boierilor Pălădești.Tîrziu la 1727 în catastiful testament lăsat de către marele vornic Ion Palade citim că el lăsa feciorilor săi ,,giumătate de satu Drujăști și de Portărești cari înblă aciste doă sîliște pe doi frați”…Vedem aici o trimitere la dispariția satului de pe vechea vatră (vezi noțiunea de siliște) și la refacerea satului pe actuala vatră.
Prof. Romeo Chelaru
(Articol publicat în revista,,Băcanii”)